sa vorbim despre .... iubire

Ieseam acum vreo 2 seri cu un prieten in oras! o persoana vesela de felul lui, plina de viata. Cel putin asa il stiam eu. Cel putin asa era el. Zic "era", caci se pare ceva se intamplase ... ceva ce presupun ca toata lumea cunoaste, stie, a trait pe propria lui piele, a simtit la un moment dat acel sentiment de ... dezamagire, de ratacire in gol, de cautare a unui punct de sprijin intr-un refuz categori.
Cum era firesc ... nu am intrat in amanunte pentru ca nu e bine sa pui dai in cap unuia care deja e la pamant.
Stateam la masa vazandu-l cum se pierde in toate melodiile care lovesc undeva, "adanc" in fiinta lui, si ma gandeam ca nici eu nu sunt prea departe de el. de fapt am fost ca el, de fapt, mint, sunt ca el, pierdut in ceva din care nu imi doresc sa scap.
Presupun ca toti avem o poveste de iubire, sau mai multe :), dar una care ne-a marcat profund, una pe care oricat ne-am dori sa o uitam, oricat ne-am dori sa o inchidem undeva si sa o lasam acolo, a lasat urme adanci pe fiinte, caracterul, personalitatea noastra.
CU aceasta poveste am inceput acest capitol.
CU alte povesti il veti continua voi ... sper